U mercatu di muneta curretta più di e tendenze. Ciò significa chì un investitore chì utilizza a Teoria di l’Elliott Waves per cuntà onde si occupa soprattuttu di onde correttive piuttostu che di onde impulsive.
U mercatu pò furmà una mossa currettiva simplice o cumplessa; per ogni swing di u mercatu, l’investitori devenu decide se a mossa hè impulsiva o currettiva. L’investitori usanu lettere per etichettà l’onde.
Tutte l’onde currettive, semplici o cumplesse, sò chjamate “tre” o “strutture à trè onde”, ancu se u numeru reale di onde hè qualchì volta più grande di trè. U terminu “trè” si riferisce solu à a natura currettiva è hè a differenza chjave trà una onda currettiva è impulsiva.
Elliott hà trovu trè tippi di currezzione simplici.
- Modelli piani
Un mudellu pianu hè una struttura à trè onde cù duie onde correttive è una onda impulsiva. Etichettatu a-b-c, solu l’onda c hè impulsiva è segue tutte e regule di una onda impulsiva cum’è spiegata in una lezione precedente in questu corsu.
A chjave per un mudellu pianu hè u retracement di l’onda b; deve ritruvà almenu 61,8% di l’onda precedente. I mudelli piatti sò u tippu più cumunu di onde correttive, è li guarderemu in più profondità in una lezione futura. - Zigzags
Un zigzag hè un’altra struttura à trè onde chì hà duie onde impulsive. Ancu chjamati a-b-c, l’onde a è l’onde c sò impulsive, è solu l’onda b hè currettiva.
Cum’è una struttura piatta, u retracement di l’onda b hè ancu criticu quì ma, à u cuntrariu di u flat, ripiglia menu di u 61,8% di l’onda a precedente, dunque a struttura a-b-c hà zero retracements significativi. - Trianguli
Da luntanu e strutture currettive più cumune, i trianguli si formanu guasi sempre in ogni quadru di tempu. Quandu u mercatu aspetta una currezzione, e probabilità sò chì un triangulu sia almenu una parte di a struttura currettiva.
Malgradu avè cinque segmenti, si dice chì un triangulu hè una struttura à trè onde, perchè tutti i so segmenti – onde a-b-c-d-e – mostranu attività currettive, da qui u nome “trè”.
Un triangulu appare raramente cum’è una currezzione simplice. S’ellu si faci, pò apparisce solu in a 4a onda, è micca in a 2a onda. Un triangulu pò ancu furmassi annantu à l’onda b di un zigzag. Tuttavia, a maiò parte di u tempu un triangulu apparisce cum’è parte di una currezzione cumplessa. Cum’è a truverete più tardi in questu corsu, una currezzione cumplessa ùn principia mai cù un triangulu, ma finisce guasi sempre cù unu.
Take-away:
In un appartamentu l’onda b ripercorre almenu 61,8% di l’onda precedente.
In un zigzag l’onda b retrace menu di 61,8% di l’onda precedente.
Tutte l’onde currettive sò chjamate “tre” malgradu alcune chì anu più di trè segmenti.
L’onde currettive ponu esse semplici o cumplesse.
I trianguli sò più propensi à truvassi in currezzione cumplesse.

Leave a Reply
You must be logged in to post a comment.