U mercatu di muneta curretta più di e tendenze. Ciò significa chì un investitore chì utilizza a Teoria di l\’Elliott Waves per cuntà onde si occupa soprattuttu di onde correttive piuttostu che di onde impulsive.
U mercatu pò furmà una mossa currettiva simplice o cumplessa; per ogni swing di u mercatu, l\’investitori devenu decide se a mossa hè impulsiva o currettiva. L\’investitori usanu lettere per etichettà l\’onde.
Tutte l\’onde currettive, semplici o cumplesse, sò chjamate \”tre\” o \”strutture à trè onde\”, ancu se u numeru reale di onde hè qualchì volta più grande di trè. U terminu \”trè\” si riferisce solu à a natura currettiva è hè a differenza chjave trà una onda currettiva è impulsiva.
Elliott hà trovu trè tippi di currezzione simplici.
- Modelli piani
Un mudellu pianu hè una struttura à trè onde cù duie onde correttive è una onda impulsiva. Etichettatu a-b-c, solu l\’onda c hè impulsiva è segue tutte e regule di una onda impulsiva cum\’è spiegata in una lezione precedente in questu corsu.
A chjave per un mudellu pianu hè u retracement di l\’onda b; deve ritruvà almenu 61,8% di l\’onda precedente. I mudelli piatti sò u tippu più cumunu di onde correttive, è li guarderemu in più profondità in una lezione futura. - Zigzags
Un zigzag hè un\’altra struttura à trè onde chì hà duie onde impulsive. Ancu chjamati a-b-c, l\’onde a è l\’onde c sò impulsive, è solu l\’onda b hè currettiva.
Cum\’è una struttura piatta, u retracement di l\’onda b hè ancu criticu quì ma, à u cuntrariu di u flat, ripiglia menu di u 61,8% di l\’onda a precedente, dunque a struttura a-b-c hà zero retracements significativi. - Trianguli
Da luntanu e strutture currettive più cumune, i trianguli si formanu guasi sempre in ogni quadru di tempu. Quandu u mercatu aspetta una currezzione, e probabilità sò chì un triangulu sia almenu una parte di a struttura currettiva.
Malgradu avè cinque segmenti, si dice chì un triangulu hè una struttura à trè onde, perchè tutti i so segmenti – onde a-b-c-d-e – mostranu attività currettive, da qui u nome \”trè\”.
Un triangulu appare raramente cum\’è una currezzione simplice. S\’ellu si faci, pò apparisce solu in a 4a onda, è micca in a 2a onda. Un triangulu pò ancu furmassi annantu à l\’onda b di un zigzag. Tuttavia, a maiò parte di u tempu un triangulu apparisce cum\’è parte di una currezzione cumplessa. Cum\’è a truverete più tardi in questu corsu, una currezzione cumplessa ùn principia mai cù un triangulu, ma finisce guasi sempre cù unu.
Take-away:
In un appartamentu l\’onda b ripercorre almenu 61,8% di l\’onda precedente.
In un zigzag l\’onda b retrace menu di 61,8% di l\’onda precedente.
Tutte l\’onde currettive sò chjamate \”tre\” malgradu alcune chì anu più di trè segmenti.
L\’onde currettive ponu esse semplici o cumplesse.
I trianguli sò più propensi à truvassi in currezzione cumplesse.
Leave a Reply